I. Definiţie:
Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate.
 Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice.
           
II. Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele:
    - identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României;
    - culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă;
    - informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă;
    - organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu;
    - înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţiile de urgenţă;
    - protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate;
    - asigurarea condiţiilor minime de supravieţuire a populaţiei în situaţii de urgenţă sau de conflict armat;
    - organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă civilă şi pentru reabilitarea utilităţilor publice afectate;
    - limitarea şi înlăturarea efectelor dezastrelor şi a efectelor atacurilor din aer pe timpul conflictelor armate;
    - asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare;
    - participarea la misiuni internaţionale specifice;
    - constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice în situaţii de urgenţă sau de conflict armat.
           
III. Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al agenţilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în:
    a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă;
    b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă;
    c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile;
    d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate;
    e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă;
    f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă;
    g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă;
    h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a) -  c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d).
Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul administraţiei şi internelor, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.
La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul agenţilor economici, de către conducătorii acestora.

IV. Cetăţenii sunt obligaţi:
   a) să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;
    b) să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul învestit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
    c) să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă;
    d) să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate;
    e) să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;
    f) să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
    g) să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor;
    h) să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată;
    i) să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
    j) să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate;
    k) să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege
           
Consiliile judeţene, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor au următoarele atribuţii principale:
    a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
    b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
    c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
    d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
    e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
    f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine;
    g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie.

V. Primarul are următoarele atribuţii principale:
    a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă;
    b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;
    c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
    d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;
    e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;
    f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;
    g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;
    h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora;
    i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă;
    j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
    k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
    l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;
    m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite;
    n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;
    o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate;
    p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
    q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun;
    r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate.
VI. Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale:
    a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase;
    b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă;
    c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii sau formaţiuni proprii de urgenţă şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora;
    d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii;
    e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice;
    f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă;
    g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;
    h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă;
    i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de urgenţă civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic;
    j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;
    k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste sau voluntare;
    l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic;
    m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate.
    Conducătorii instituţiilor publice şi ai agenţilor economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii.
    Agenţii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice.
Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde pregătirea populaţiei şi a salariaţilor, pregătirea serviciilor de urgenţă, pregătirea personalului cu funcţii de conducere pe linia protecţiei civile, precum şi a personalului de specialitate.

VII. Pregătirea profesională a serviciilor de urgenţă şi a altor forţe cu care se cooperează se realizează pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de şefii acestora.
Planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de cooperare privind protecţia civilă la care participă, potrivit specificului acestora, serviciile de urgenţă, forţele de protecţie şi sprijin şi populaţia se aprobă de prefect, primar sau de ministrul administraţiei şi internelor, după caz.
Exerciţiile de cooperare interjudeţene/regionale şi cele cu caracter internaţional se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului administraţiei şi internelor.
În documentele de planificare a pregătirii privind protecţia civilă se prevăd şi resursele materiale şi financiare necesare, precum şi cine le asigură.
Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc.
Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.

VIII. Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General, şi de structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens.
Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate.

IX. Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică a populaţiei se realizează prin mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc.
Instituţiile publice şi agenţii economici care produc, transportă, depozitează sau manipulează substanţe periculoase în cantităţi care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi utilajelor.

CLASIFICAREA DEZASTRELOR

            CALAMITĂŢI NATURALE:

1. Inundaţii: - inundaţii accidentale

                     - inundaţii datorate precipitaţiilor

1. Cutremure de pământ;
2. Alunecări şi prăbuşiri de teren;
3. Erupţii vulcanice;
4. Avalanşe;
5. Înzăpeziri;
6. Epidemii;
7. Epizootii;
8. Uragane, cicloane, taifunuri;
9. Căderi de grindină.

CATASTROFE:

1. accidente chimice;
2. accidente navale;
3. accidente aeriane;
4. accidente feroviare;
5. accidente rutiere;
6. accidente nucleare;
7. incendii;
8. miniere;
9. căderea unor obiecte cosmice.

                    Protecţia Civilă este o componentă  a Apărării Naţionale şi cuprinde ansamblul măsurilor adaptate şi activităţile desfăşurate în scopul asigurării protecţiei populaţiei, salariaţilor, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în caz de dezastre.
                    Avându-se în vedere baza legislativă în vigoare şi ţinând cont de structura organizatorică, precum şi misiunile Protecţiei Civile, la nivelul localitătii Mioveni funcţionează Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul Operativ cu Activitate Temporara conduse de Primar în calitate de şeful Protecţiei Civile al oraşului Mioveni Ion Georgescu, şi de un inspector de protecţie civilă având un număr de formaţiuni de protecţie civilă, încadrate cu personal de specialitate capabil să asigure îndeplinirea unor misiuni de intervenţie specifice situaţiilor ( dezastre, chimic sau nuclear ).
                    În anul 2010 activităţile de protecţie civilă s-au axat în principal pe îndeplinirea cerinţelor programului Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a factorilor de mediu în situaţii de protecţie civilă ( cutremure de pământ, alunecări de teren, prăbuşiri de teren, prăbuşiri de clădiri şi instalaţii, incedii de mari proporţii, accidente chimice şi nucleare, etc. )

                    Pentru îndeplinirea obiectivelor programului sus menţionat  s-au avut în vedere o serie de indicatori specifici, dintre care mai importanţi au fost:

• Scăderea timpului de reacţie pentru înlaturarea urmărilor dezastrelor şi creşterea numărului de localităţi înştiinţate în unitatea de timp;
• Protecţia personalului în situaţia producerii unui dezastru la nivelul localităţii şi pe platformele Automobile Dacia, SCN, FCN;
• Asigurarea operativităţii punctelor de comandă.

          I. Pe linia Protecţiei Civile în anul 2010 la nivelul oraşului Mioveni au fost executate urmatoarele:
                    -  un exerciţiu de Protecţie Civilă cu tema : Accident nuclear pe platforma SCN la reactorul TRIGA în care s-a urmărit în special activitatea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, activitatea formaţiunilor specializate în activitatea de alarmare , cercetare, adăpostire şi evacuare. La acest exercitiu au participat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului cu echipe specializate, structuri ale M.Ap.N., D.S.P., D.A.A.V., I.P.J., Mediu, Jandarmi, Ambulanţa Mioveni, SMURD,  Sp. Sf. Spiridon, F.C.N., S.C.N., S.V.S.U. Mioveni, Sc. VULTURUL, SC. Construcţii – Reparaţii Mioveni, A.D.P., Serv. de Iluminat Public, Gr. Şcolar Colibaşi ,Şc. George Topârceanu şi altii.
                    Au fost executate acţiuni de limitare şi înlaturare a efectelor inundaţiilor datorită ploiilor torenţiale şi a scurgerii de pe versanţi în toate cart. Mioveni, Colibaşi, Racoviţa, Făget şi Clucereasa.    
                    Au fost verificate şi monitorizate cursurile de apă de pe raza localităţii.
                    A fost reîntocmit şi avizat „Planul de Protecţie Civilă”
                    A fost întocmit şi avizat „Planul de intervenţie la inundaţii şi îngheţ”
                    A fost întocmit şi avizat „Planul de intervenţie la deszăpezire”
                    A fost întocmit şi avizat „Planul de Apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice provocate de cutremur şi / sau alunecări de teren”
          II.  Pe linia mobilizării la locul de muncă au fost întocmite şi avizate cererile de mobilizare , actualizate lunar şi apoi ori de câte ori situaţia a impuso.

          III.  Pe linia Pregătirii Economiei şi a Teritoriului  pentru Apărare au fost întreprinse următoarele :
                    Verificarea agenţilor economici cu privire la mijloacele auto destinate rechiziţionării.
                    S-au verificat la agenţii economici produsele alimentare şi nealimentare în vederea întocmirii programului de aprovizionare a populaţiei în regim raţionalizat la mobilizare şi război ;
                    Au fost întocmite cereri de rechiziţii pentru mijloace auto folosite la evacuarea populaţiei în cazul dezastrelor sau accidentelor chimice şi nucleare;
                    A fost întocmit şi avizat planul de evacuare al populaţiei, animalelor , bunurilor materiale şi de patrimoniu.

          IV.  Au fost soluţionate toate cererile şi petitiile adresate de către cetăţeni cu privire la :

• măsurii de consolidare în vederea eliminării alunecăriilor de teren în cartier Racoviţa, Mioveni şi Făget;
• au fost identificate un numar de 185 de subsoluri de bloc în vederea folosirii ca adăposturi de protecţie civilă;
• au fost rezolvate toate sarcinile trasate de către :

              a.)   Inspectotatul pentru Situaţii de Urgenţă – Arges
              b.)  Structura Teritoriala pentru Probleme Speciale a judetului Argeş
              c.)  Centru Militar Judeţean – Argeş
              d.)   Prefectura şi Consiliul Judeţean Argeş
              e.)   Primar şi Viceprimar
                    Pe tot parcursul anului au fost derulate activităţi de colaborare cu toate birourile şi compartimentele din Primăria oraşului Mioveni.

 

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1 - Prin prezentul „Regulament” se stabileşte organizarea, modul de funcţionare, competenţa, atribuţiile şi dotarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă Mioveni, denumit în continuare CLSUM, conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr.21/2004 (publicată în MO Nr.361 din 26.04.2004), privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă şi ale Hotărârii Guvernului României nr.1491/2004, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă (publicată în MO Nr.884 din 28.09.2004).
Art. 2 - CLSUM este organism, interinstituţional, local de management, aflat sub conducerea nemijlocită a primarului orasului, care organizează şi conduce, la nivelul orasului Mioveni, potrivit legii, toate activităţile de gestionare ale situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă de pe teritoriul orasului Mioveni. Măsurile hotărâte de CLSUM sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice şi juridice.
Art. 3 - Regulamentul cuprinde ansamblul măsurilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă care cuprinde acţiuni şi măsuri pentru:

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA CLSUM

Art. 4.- CLSUM se constituie prin dispozitia primarului şi are în componenţă:

(c)Membrii  - şefii serviciilor deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală, conducătorii instituţiilor, regiilor autonome şi ai altor agenţi economici care, prin specificul activităţilor desfăşurate constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Lista membrilor CLSUM este prevăzută în anexa nr.1 a prezentului regulament şi va fi actualizată în funcţie de schimbările intervenite şi de necesităţi.
(d)Consultanţi: experţi şi specialişti din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale sau din instituţii şi unităţi din subordine, reprezentanţi ai unor instituţii şi servicii publice cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă sau potenţial generatoare de situaţii de urgenţă, reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor, regiilor autonome şi agenţiilor economici cooptaţi în CLSUM.  Cooptarea  consultanţilor în CLSUM se face la propunerea membrilor acesteia în baza  funcţiilor de sprijin stabilite potrivit legii.
Art. 5 - Continuitatea  activităţilor de gestionare a situaţiilor de urgenţă CLSUM se asigură  prin Centrul Operaţional al Inspectoratului Local pentru Situaţii de Urgenţă (ILSU), numit în continuare CO.

Art. 6 - În situaţii de urgenţă, coordonarea unitară la locul producerii evenimentului excepţional a acţiunii tuturor forţelor şi mijloacelor stabilite pentru intervenţie, se realizează de către o persoană împuternicită de către CLSUM,  denumită comandantul acţiunii. Atribuţiile comandantului acţiunii se stabilesc prin regulament de către IGSU.

CAPITOLUL III

FUNCŢIONAREA CLSUM

Art. 7 - CLSUM se întruneşte în şedinţe ordinare şi extraordinare.

(h) Absenţa de doua ori consecutiv, fără motive temeinice, a unui membru al CLSUM,   poate duce la sancţionarea  acestuia în condiţiile legilor în vigoare.
Art. 8 - În desfăşurarea activităţilor specifice, CLSUM emite hotărâri ce vor fi semnate de către preşedinte .

Art. 9 - În baza hotărârii CLSUM primarul orasului poate emite dispozitii.
Art. 10 - După fiecare şedinţă ordinară sau extraordinară CLSUM întocmeşte şi înaintează rapoarte CJSU, în formatul şi la termenele stabilite de acesta.
Art. 11 - CLSUM îşi desfăşoară activitatea pe baza planului anual de activităţi.

CAPITOLUL IV

ATRIBUŢIILE CLSUM

Art. 12 - CLSUM are următoarele atribuţii principale:

Art. 13 - În gestionarea situaţiilor de urgenţă sau a celor potenţial generatoare CLSUM îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:                            

Art. 14 - Preşedintele CLSUM are următoarele atribuţii specifice:

Art. 15 - Vicepreşedintele CLSUM îndeplineşte obligaţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi pe cele care îi revin ca şi membru al comitetului.
Art. 16 - Membrii CLSUM îndeplinesc următoarele atribuţii:

Art. 17 - Consultanţii în CLSUM au următoarele obligaţii:

CAPITOLUL V

DOTAREA CLSUM

Art. 18 - Lucrările CLSUM pentru situaţii de urgenţă se vor desfăşura în sala de şedinţe a Primariei sau in punctul de comanda.
Art. 19 - Încăperea de lucru a CLSUM se dotează cu mijloacele tehnice şi materiale prevăzute în Anexa Nr. 2. Dotarea cu mijloace tehnice şi materiale a încăperii de lucru a CLSUM se asigură de către Consiliul local Mioveni;
Art. 20 - Operativitatea mijloacelor de comunicaţii şi informatică ale CLSUM se verifică săptămânal prin grija inspectorului de protectie civila al orasului Mioveni; Mijloacele de comunicaţii şi informatică ale CLSUM se interconectează cu cele existente în cadrul CJSUA;
Art. 21 - Încăperea de lucru a CLSUM poate fi folosită pentru nevoi operative, în cazuri excepţionale,  de către grupa operativă;
Art. 22 - Aparatura şi echipamentul de comunicaţii şi informatică se conectează la centrul operaţional al CJSUA şi fac parte din sistemul de comunicaţii, de prelucrare automată şi de stocare a datelor necesare funcţionării sistemului naţional.
Art. 23 - Conferinţele de presă ale CLSUM se desfăşoară în sala special destinată a Primarie orasului Mioveni.

CAPITOLUL VI
DISPOZIŢII FINALE

Art. 24 - Prezentul regulament se va aduce la cunoştinţa membrilor CLSUM prin grija compartimentului protectie civila din cadrul Primariei orasului Mioveni

 Art. 25 – Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul regulament.

          

PLANUL - CADRU

                     Gripa este o infectie respiratorie acuta, contagioasa, de origine virala. O epidemie sezoniera de iarna poate afecta populatia in proportie de 5 pana la 15 %. Perioada de incubatie este cuprinsa intre 1-7 zile, iar simptomele clinice pot dura intre 5 si 10 zile: bolnavul devine contagios cu 24-48 de ore inainte de manifestarea simptomelor clinice si va ramane contagios pe toata perioada simptomatica a bolii.
                     O pandemie de gripa, cu raspandirea puternica a cazurilor de gripa si a gravitatii lor in spatiu si timp la nivel mondial, se caracterizeaza prin aparitia unui nou virus gripal fata de care imunitatea populatiei este foarte slaba sau inexistenta. Pandemia poate fi rezultatul - aflat in evolutie permanenta - combinarii intre virusurile de origine animala si cele de origine umana sau poate fi generata in urma mutatiilor progresive ale unui virus de origine animala.
                     Aparitia inca din 2003 a virusului de gripa aviara extrem de patogen H5N1, atat la pasarile migratoare, cat si la cele domestice din mai multe tari, precum si trecerea acestuia in anumite cazuri la om au determinat comunitatea stiintifica internationala sa ia in considerare cresterea posibilitatii de aparitie iminenta a unei pandemii. Cazul clasic de extindere a unei pandemii se desfasoara in valuri succesive, cu o perioada de instalare intre doua si 4 saptamani si cu o durata de 8 pana la 12 saptamani, la o diferenta de cateva luni sau chiar mai mult. Pe de alta parte, din cauza globalizarii schimburilor este posibila o extindere a pandemiei fara valuri succesive.
                     In afara de impactul major asupra sanatatii, o pandemie poate provoca pe termen lung:
   ▪ bulversarea sistemului sanitar din cauza suprasolicitarii rapide a serviciilor de sanatate;
   ▪ afectarea vietii economice si sociale din cauza absenteismului si a impactului psihologic, cu eventuale implicatii asupra ordinii de drept;
   ▪ paralizia partiala a serviciilor esentiale bunei functionari a societatii si a statului.
                     In acest context, luand in considerare avertismentele Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), Comitetul National pentru Situatii de Urgenta a hotarat elaborarea unui plan-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1, denumit in continuare Plan-cadru, avand la baza Planul national intersectorial de prevenire si interventie in cazul pandemiei de gripa al ministrului sanatatii, care va reglementa modul de planificare si organizare a interventiei tuturor structurilor cu atributii in gestionarea acestui tip de risc.
                     Obiectivul fundamental al Planului-cadru il constituie protejarea populatiei aflate pe teritoriul national si a cetatenilor romani din strainatate impotriva unei pandemii de gripa si vizeaza indeplinirea urmatoarelor atributii intersectoriale:
   ▪ pregatirea autoritatilor si a populatiei pentru furnizarea unui raspuns rapid si credibil in cazul unei pandemii de gripa, avand la baza rezultatele cercetarilor stiintifice in domeniu;
   ▪ detectarea aparitiei unui nou virus gripal in perioada de alerta a pandemiei si oprirea raspandirii acestuia in vederea limitarii numarului de persoane infectate si asigurarii conditiilor optime de ingrijire a bolnavilor la domiciliu sau, dupa caz, in spital sau in alte spatii amenajate;
   ▪ oprirea pe cat posibil a fenomenului de raspandire a virusului in timpul pandemiei, asigurarea mijloacelor optime de prevenire si a conditiilor adecvate de ingrijire a populatiei, asigurarea bunei functionari a statului, prin exercitarea functiei esentiale de guvernare, asigurarea securitatii nationale, mentinerea ordinii publice si a activitatilor economice;
   ▪ stabilirea atributiilor autoritatilor publice centrale si locale, precum si a celorlalte structuri aflate in subordinea sau in coordonarea acestora, pentru asigurarea coordonarii si conducerii actiunilor, continuitatii activitatii si a functiilor de sprijin;
   ▪ inventarierea fortelor, mijloacelor si a altor categorii de resurse ce vor fi puse la dispozitia autoritatilor implicate in managementul riscului, la nivel national si teritorial;
   ▪ mentinerea increderii populatiei in autoritatile publice competente, printr-un proces de comunicare bine coordonat, transparent si continuu;
   ▪ valorificarea experientei rezultate ca urmare a producerii unor evenimente reale si a organizarii exercitiilor nationale sau internationale pe aceasta problematica;
   ▪ respectarea angajamentelor internationale ale Romaniei.
   Masurile prevazute in acest plan se implementeaza la nivel national de catre institutiile publice centrale din componenta Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, potrivit hotararilor acestui organism, iar in plan teritorial se transpun in practica de catre toate entitatile implicate in managementul situatiilor de urgenta, determinate de acest tip de risc.

                     Strategia generala
Strategia generala de pregatire si interventie
   Strategia generala de pregatire si interventie vizeaza:
   a) luarea in considerare in prealabil a unui posibil risc de pandemie de gripa printr-o monitorizare continua a descoperirilor stiintifice si tehnologice, printr-o politica activa de cercetare si dezvoltare, printr-o actiune permanenta de planificare, informare, organizare de exercitii, prin incurajarea dezvoltarii capacitatii de productie a vaccinului antigripal, precum si prin achizitionarea de metode diversificate de protectie si tratament;
   b) acordarea de sprijin pentru tarile atinse de epizootie, in colaborare cu Biroul International de Epizootie (BIE) si Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura (OAA);
   c) prevenirea aparitiei si raspandirii focarelor de gripa in tara, prin depistarea precoce si limitarea lor in cel mai scurt timp posibil;
   d) cooperarea cu partenerii internationali: cu OMS, in vederea unei interventii rapide in tarile care au cazuri grupate (profilaxie cu antivirale, eventual un vaccin pandemic, izolarea zonelor afectate), cu Uniunea Europeana (Centrul European pentru Prevenirea si Controlul Bolilor - ECDC), prin informare reciproca si armonizarea abordarilor statelor membre pentru a favoriza, in acest context, continuitatea circulatiei marfurilor pe teritoriul Uniunii Europene;
   e) impiedicarea aparitiei si raspandirii pe plan national a unui nou virus adaptat la om, prin masuri de sanatate publica preventive, dupa cum urmeaza:
   1) depistarea si controlul precoce, de preferinta de catre reteaua specializata de epidemiologie, a primelor cazuri de infectare umana, importate sau autohtone, si a contactelor acestora, cu ajutorul retelei de supraveghere epidemiologica;
   2) limitarea, pe cat posibil, a calatoriilor in tari afectate, controlul monitorizat la nivelul punctelor de trecere a frontierei, limitarea deplasarilor si aplicarea masurilor de preventie ale fazelor prepandemice;
   3) limitarea contactelor in locuri cu o mare densitate a populatiei, care favorizeaza infectarea (diminuarea sau oprirea temporara a transportului in comun, inchiderea institutiilor si unitatilor de invatamant, amanarea manifestarilor cultural-sportive sau de alta natura);
   4) pregatirea pentru productia rapida a unui vaccin pandemic, care sa fie administrat in functie de prioritati, corespunzator caracteristicilor epidemiologice, atat profesionistilor care isi desfasoara activitatea in medii cu grad ridicat de expunere, cat si persoanelor cu predispozitie speciala spre infectare, care sunt susceptibile de a dezvolta complicatii sau forme grave ale bolii ori de a favoriza raspandirea epidemiei;
   f) obligativitatea profesionistilor expusi mediului de risc, precum si a populatiei in general de a respecta masurile de protectie si de igiena in caz de boala virala transmisibila pe cale respiratorie;
   g) elaborarea programului de organizare si adaptare a sistemului de sanatate in caz de pandemie:
   g1) organizarea adecvata a triajelor, in sensul izolarii la domiciliu sau la spital a pacientilor, in cazul cresterii numarului persoanelor imbolnavite, in functie de standardele de triaj elaborate;
   g2) mobilizarea unor unitati de ingrijire medicala si sociala pentru a asigura coordonarea serviciilor de ingrijire atat spitaliceasca, cat si la domiciliu sau in spatii special amenajate a persoanelor afectate;
   g3) mobilizarea la capacitate maxima a institutiilor si unitatilor de sanatate publica;
   g4) utilizarea optima a rezervelor de medicamente constituite in prealabil;
   g5) asigurarea aprovizionarii adecvate cu medicamente, materiale medicale, echipamente de protectie si altele asemenea;
   g6) cresterea capacitatii operationale a altor structuri cu atributii in asigurarea functiilor de sprijin;
   g7) atribuirea unui medic de medicina muncii care sa urmareasca si sa indrume activitatea preventiva in fiecare institutie publica centrala/regionala (cu implicatii majore in managementul situatiilor de urgenta);
   h) asigurarea continuitatii activitatii statului si a vietii sociale si economice, precum si mentinerea ordinii publice si respectarea legii, intr-un context dificil:
   h1) mentinerea unor conditii de viata adecvate pentru populatie, bazate pe solidaritate si sustinute de colectivitatile locale;
   h2) mentinerea in orice conditii a activitatilor esentiale pentru continuarea bunei functionari a statului, pentru asigurarea securitatii si protectiei populatiei, cu sprijinul colectivitatilor locale, prin adoptarea unor masuri organizatorice speciale (munca de la distanta, planificarea inlocuirilor de personal, utilizarea tuturor resurselor de personal disponibile - personal ce se poate mobiliza, voluntari si altele asemenea);
   h3) mentinerea securitatii instalatiilor cu grad ridicat de periculozitate, in conditiile insuficientei personalului disponibil;
   h4) mentinerea ordinii publice si asigurarea respectarii legii;
   i) sustinerea strategiei printr-un efort continuu de comunicare, educare si informare, subsumat contextului geografic si temporal international:
   i1) asigurarea nivelului de pregatire (populatie, profesionisti) necesar gestionarii acestui risc, prin diseminarea periodica a informatiilor autorizate privind riscurile pe care le implica o pandemie, in vederea crearii unei culturi de securitate preventiva si de incurajare a solidaritatii umane;
   i2) mentinerea spiritului civic si a coeziunii sociale;
   i3) coordonarea procesului de comunicare in vederea garantarii coerentei si eficientei informatiilor privind situatia de urgenta si toate aspectele implicate de aceasta;
   i4) diseminarea unui afis electronic prin adresele de e-mail si prin internet (postarea pe site-urile institutiilor publice) care sa informeze asupra masurilor preventive de prima necesitate, la indemana intregii populatii;
   j) asigurarea unui consens social permanent in privinta principiilor etice de baza;
   j1) o pandemie este o situatie exceptionala care va necesita definirea unor prioritati de acces la serviciile sanitare, un efort de solidaritate la toate nivelurile si un angajament total din partea profesionistilor a caror activitate implica un contact direct cu bolnavii. Intr-o astfel de situatie, este necesar sa se ajunga la un consens in ceea ce priveste valorile etice comune pentru a asigura coeziunea societatii, cum ar fi:
   j2) datoria societatii de a proteja profesionistii si pe toti cei expusi riscurilor in timpul exercitarii profesiei (inclusiv familiile acestora si colaboratorii ocazionali din serviciul public) si de a asigura viitorul familiilor celor care ar putea deveni posibile victime ale epidemiei
   j3) acceptarea de catre populatie a principiului prioritizarii de acces la resursele limitate disponibile, inclusiv in ceea ce priveste produsele sanitare si aducerea acestora la cunostinta publicului de indata ce au fost stabilite;
   j4) eliminarea stigmatizarii persoanelor bolnave izolate sau a celor aflate in carantina;
   j5) constientizarea de fiecare cetatean a obligativitatii de a participa, in limitele posibilitatilor, la efortul sustinut de asigurare a continuitatii vietii sociale;
   k) evaluarea in permanenta a gradului de pregatire si dotare a structurilor cu atributii in domeniu de la toate nivelurile, concretizata prin completarea si actualizarea periodica (la intervale de cel mult 6 luni) a anexelor nr. 3, 4 si 5;
   l) pregatirea serviciilor funerare pentru a face fata situatiei, daca se impune.
                          Strategia de incetinire a evolutiei pandemiei
     Scop:
   a) castigarea unei perioade de timp inaintea atingerii punctului culminant al pandemiei, in vederea:
   1. cresterii gradului de pregatire, operativitate si dotare a structurilor de interventie;
   2. pregatirii unui vaccin si crearii conditiilor de productie, astfel incat acesta sa fie disponibil la scara larga inainte de al doilea posibil val de epidemie;
   3. completarii in regim de urgenta a stocurilor de echipament de protectie si produse antivirale, in vederea livrarii acestora catre unitatile sanitare;
   4. inceperii procesului de reconstituire a stocurilor de medicamente;
   5. pregatirii populatiei pentru vaccinare, conform strategiei aprobate de Ministerul Sanatatii (MS);
   b) organizarea eficienta pentru a face fata perioadei de varf a pandemiei; reducerea riscului de suprasolicitare a sistemului de sanatate; diminuarea impactului asupra vietii sociale si economice;
   c) reducerea pe cat posibil a numarului de bolnavi si decese.
     Obiective:
   Obiectivul 1: limitarea epidemiei pe cat posibil la locul sursei printr-o actiune nationala si internationala concertata
   Obiectivul 2: izolarea bolnavilor identificati pe teritoriul national (cazuri de imbolnavire de import sau autohtone)
   Obiectivul 3: reducerea raspandirii virusului in randul populatiei, de la primele cazuri sau focare de infectie inregistrate pe teritoriul national
   Obiectivul 4: luarea tuturor masurilor necesare pentru stoparea raspandirii bolii pe teritoriul tarii
   Obiectivul 5: reducerea pe timp de pandemie a ratei de transmitere a virusului prin respectarea stricta a barierelor teritoriale, restrangerea unor drepturi constitutionale, daca se impune, intarirea masurilor de igiena si vaccinare si altele asemenea
                          Strategia de interventie sanitara
   Pe timp de pandemie si in cazul nivelurilor de gravitate asociate situatiilor 4B-6 se va aplica o strategie unitara de repartizare a responsabilitatilor, astfel:
   a) pacientii vor fi tratati la domiciliu in momentul declansarii bolii, in masura in care starea de sanatate a acestora o permite; in cazul agravarii bolii, va fi asigurata ingrijirea in spital sau in spatii special amenajate;
   b) sistemul medical va continua sa se ocupe si de celelalte patologii, prioritizand pacientii in functie de gravitatea bolii;
   c) personalul sistemului va fi instruit in prealabil asupra sarcinilor repartizate si a masurilor stabilite pentru fiecare situatie preconizata.
Organizarea generala a sistemului de sanatate
   A. La nivelul asistentei medicale primare se asigura:
   a) supravegherea si ingrijirea bolnavilor la domiciliu sau locul de izolare desemnat;
   b) consultatii la solicitare si in caz de suspiciune, conform definitiei de caz, respectarea circuitului de ingrijire a bolnavului, asigurarea functionarii sistemului informational in conformitate cu reglementarile in vigoare si in functie de situatia epidemiologica - la indicatia MS - efectuarea vaccinarilor.
   Personalul sanitar de la acest nivel va efectua o intensa activitate de educare si informare a populatiei privitoare la masurile de preventie.
   B. La nivelul asistentei spitalicesti se vor asigura izolarea corespunzatoare a cazurilor aflate in ingrijire, precum si terapia adecvata, in functie de indicele de gravitate si aspectele clinice ale cazurilor.
   a) Managerii spitalelor vor supraveghea respectarea cu strictete a Protocolului de management al cazului. De asemenea, managerii spitalelor vor pune in aplicare planurile proprii de organizare a spitalului pentru situatia de pandemie, conform Ghidului pentru elaborarea unui plan de pregatire a spitalului pentru situatii de criza, particularizat pentru situatia aparitiei pandemiei de gripa, aflat pe pagina de internet a MS (http://www.ms.ro/Gripa_Aviara_2007-2008/CD-uri/CD-1/Ghid pentru elaborarea unui Plan.pdf).
   b) Spitalele si sectiile de boli infectioase, indiferent de forma de proprietate, vor asigura conditiile de izolare si ingrijire de prima intentie a cazurilor preluate, precum si ingrijirile necesare in functie de starea clinica a pacientilor, inclusiv medicatia antivirala specifica si/sau de terapie intensiva, in conformitate cu Protocolul de management al cazului.
   c) La solicitarea autoritatilor sanitare, la nivel teritorial se amenajeaza spatii temporare de consultatie sau de ingrijire de scurta sau lunga durata, destinate pacientilor afectati de pandemie. Spatiile sunt identificate din timp, putand fi situate in scoli, internate, camine, corturi, posturi medicale avansate si altele similare.
   d) In cadrul managementului operational se vor asigura functionarea optima a sistemului informational, colaborarea interdisciplinara si interinstitutionala, precum si protectia specifica a personalului propriu.
   e) Serviciile de transport medical, ambulanta si SMURD vor asigura asistenta medicala necesara si repartizarea pacientilor la serviciile medicale corespunzatoare, in conformitate cu procedurile in vigoare.
   f) Activitatile specifice de supraveghere epidemiologica desfasurate la toate nivelurile de directiile de sanatate publica si institutele de sanatate publica vor fi coordonate la nivel national de catre Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), in stransa colaborare cu Biroul de evenimente de sanatate si alerta precoce (BESAP). Cele doua structuri vor asigura corespondenta cu OMS si ECDC, informand, prin Directia generala de sanatate publica, asistenta medicala si programe (DGSPAMP) - MS si Centrul Operativ pentru Situatii de Urgenta, conducerea MS asupra riscurilor epidemiologice identificate la nivel international, cu posibil impact asupra starii de sanatate a populatiei Romaniei. De asemenea, acestea coordoneaza implementarea masurilor de sanatate publica necesare pentru prevenirea si limitarea riscurilor de imbolnavire a populatiei.
                     Personalul din cadrul serviciilor de epidemiologie va fi informat si pregatit periodic in vederea interventiei rapide si unitare in cazul aparitiei unor situatii epidemiologice de genul pandemiei de gripa.
                     Masuri de igiena si de protectie individuala
                     Deoarece virusul se poate gasi atat pe mainile bolnavilor, cat si pe obiectele murdare, se vor lua masuri de igiena (spalarea mainilor, ventilatie, izolare si altele asemenea). Suplimentar, in functie de situatia epidemiologica, se vor dispune masuri de "distantare sociala", cum ar fi evitarea aglomeratiilor, promovarea muncii la distanta sau a teleconferintelor si chiar masuri radicale ca inchiderea temporara a scolilor si interzicerea manifestarilor sociale, culturale sau de alta natura.
                     Virusul gripal se transmite pe calea aerului, mai ales prin picaturile fine rezultate in urma tusei sau stranutului. Limitarea acestei cai de transmitere se poate face si prin folosirea unor dispozitive de protectie respiratorie individuala (masti). Recomandarea utilizarii acestora se va face in functie de contextul epidemiologic, de severitatea bolii, precum si de recomandarile OMS. Deciziile in acest sens vor fi luate de catre MS.
                     Pentru categoriile de personal care nu pot lipsi de la locul de munca, cele care au contact permanent cu publicul si/sau persoanele vulnerabile (in special unitati sociale si medico-sociale), va fi prevazut un stoc suplimentar de echipamente de protectie (masti si, dupa caz, manusi).
                     Purtarea mastilor simple sau tip FPP2 de catre personalul profesionist implicat in actiunile de interventie si de publicul larg, ca masura de prevedere, se va recomanda in functie de evidentele stiintifice existente privind eficienta lor.
                     La nivelul unitatilor sanitare care acorda asistenta medicala bolnavilor suspecti de gripa, respectiv la nivelul unor puncte critice, indiferent de natura serviciilor, oferta sau drept de proprietate, vor fi utilizate corect proceduri de infectare (mana si suprafete posibil contaminate), cu dezinfectante pe baza de substante alcoolice.
Produse antivirale si alte medicamente
                     Administrarea de medicamente antivirale de tip inhibitori de neuraminidaza se poate dovedi eficienta, aceasta fiind monitorizata in permanenta de catre comunitatea stiintifica, in vederea elaborarii unor recomandari sau ghiduri de administrare. Prin urmare, medicamentele trebuie administrate in conformitate cu recomandarile MS.
                     Medicamentele antivirale sunt destinate cu prioritate tratamentului persoanelor afectate si vor fi oferite gratuit pe baza de reteta. MS va asigura, in limita posibilitatilor, disponibilitatea stocurilor necesare tratamentului pentru toate persoanele afectate.
                     Folosirea preventiva (profilactica) a medicamentelor antivirale se realizeaza numai la indicatiile MS.
                     Lista cu medicamentele alternative care au efect in pandemia de gripa va fi actualizata in raport de evolutia situatiei, iar medicamentele respective vor fi asigurate, in limita posibilitatilor, din import sau prin productia autohtona.
Vaccinuri
                     Vaccinul este unul dintre cele mai valoroase modalitati de a proteja populatia pe parcursul unei epidemii sau pandemii.
                     Este de presupus ca vaccinurile gripale sezoniere existente sunt ineficiente impotriva tulpinii de virus pandemic. Totusi, avand in vedere ca vaccinul pandemic nu va putea fi produs decat dupa izolarea si transmiterea tulpinii virusului de OMS catre companiile producatoare (faza de alerta 5 sau 6 OMS) - ceea ce inseamna o intarziere de cateva luni inainte de producerea primelor loturi de vaccin impotriva tulpinii virale pandemice, stocurile de medicamente constituite in prealabil vor fi puse la dispozitie.
                     Vor fi vaccinate cu prioritate grupurile de persoane cele mai expuse riscului din cauza profesiei lor (mai ales cele din domeniul sanatatii si cele cu atributii in interventie), personalul serviciilor strategice si esentiale pentru evitarea perturbarii vietii economico-sociale si persoanele care, prin natura muncii lor, vin in contact cu un numar mare de oameni. De asemenea, vor fi vaccinate in prima instanta si categoriile de populatie sau de grupe de varsta cu risc epidemiologic stabilit, persoanele care prezinta un risc ridicat de dezvoltare a unor complicatii pe baza unei patologii deja existente si cele susceptibile de favorizare a raspandirii epidemiei.
                     Realizarea unei analize specializate privind populatia si categoriile de varsta cele mai afectate de un asemenea virus, asociata cu modelele deja existente si tinand cont de disponibilitatea crescanda a vaccinului in comparatie cu dinamica pandemiei, va permite reconfigurarea strategiei de vaccinare.
                     Un obiectiv prioritar il constituie aprovizionarea rapida si suficienta cu vaccin pandemic.
                     Decizia de a trece de la productia autohtona de vaccin pentru gripa sezoniera la vaccinul pandemic se va face in conformitate cu deciziile si recomandarile OMS si ale MS.
                     In afara de vaccinurile antigripale, strategia sanitara tine cont si de ansamblul de masuri de sanatate publica si produse medicale care pot contribui la limitarea efectelor pandemiei.
                     Strategia de protejare cu vaccin gripal
   Strategia de protejare cu vaccin gripal urmareste cu prioritate protectia de personal care:
   1) asigura asistenta medicala si furnizeaza servicii in sprijinul comunitatii;
   2) exercita profesii specifice mentinerii si protejarii sectoarelor si elementelor de infrastructura critica;
   3) activeaza in structurile de interventie ale Sistemului de securitate nationala.
   Abordare:
   1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare in timp de pandemie
   2. Lista grupelor populationale de risc pentru vaccinare in timp de pandemie (conform OMS si UE)
   3. Principii de prioritizare a vaccinarii personalului serviciilor prioritare si grupelor populationale
   1. Lista serviciilor/sectoarelor prioritare in timp de pandemie
   Fiecare dintre serviciile/sectoarele prioritare intocmeste, la toate nivelurile, planuri proprii de continuitate a activitatii in cazul unei pandemii, conform structurii-cadru prevazute in anexa nr. 1.
   Abordarea in etape a vaccinarii:
   Etapa 1: personalul sanitar si paramedical si personalul structurilor/serviciilor operative
   Etapa a 2-a: personalul administratiei centrale si locale, precum si cel din sectoarele economice vitale
   Etapa a 3-a: personalul din sectoarele de productie-distributie alimente de baza, de medicamente si materiale sanitare si cel apartinand serviciilor funerare
   Etapa a 4-a: populatia generala
   2. Lista grupelor populationale de risc pentru vaccinare in timp de pandemie (conform OMS si UE)

Se recomanda vaccinarea:
   a) in etapa 1 - grupurile populationale 1 si 2;
   b) in etapa a 2-a - grupurile populationale 3 si 4;
   c) in etapa a 3-a - grupurile populationale 5 si 6;
   d) in etapa a 4-a - grupurile populationale 7 si 8.
   3. Principii de prioritizare a vaccinarii grupurilor de persoane listate - indicatii UE
   a) 5% din personalul din serviciile publice;
   b) 30% din categoriile populationale de risc.
     Strategie de vaccinare geografica in functie de afectarea regionala
   Strategia de vaccinare a personalului din serviciile publice esentiale si a grupurilor populationale de risc se poate desfasura in functie de afectarea regionala, plecand de la rate de atac in populatie de peste 30%, intre 20-30% si sub 20%. Nu toate regiunile vor fi afectate in acelasi timp si cu aceeasi intensitate.
   Strategia se abordeaza avand la baza impartirea pe 3 regiuni geografice a teritoriului national, astfel: regiunea Moldovei, regiunea Transilvaniei si regiunea de Sud.
Teste biologice
                     Testele rapide ale starii serologice a pacientilor se vor putea efectua numai dupa ce tulpina virusului de pandemie a fost izolata. Testele rapide au ca principale scopuri:
   a) utilizarea optima a vaccinului disponibil: se vor exclude de la vaccinare persoanele care au dobandit o anumita imunitate in urma contactului direct cu virusul (cazuri confirmate si cazuri probabile);
   b) atribuirea activitatilor cu risc de expunere acelor persoane care au dobandit deja o imunitate in fata virusului in urma contactului direct cu acesta.
Masuri internationale
                     Globalizarea schimburilor de orice natura creste pericolul de combinare si multiplicare a germenilor patogeni, intr-un context caracterizat de un acces inegal la mijloacele de combatere a pandemiei in tarile implicate.
   1. Problematica pandemiei de gripa mobilizeaza toti actorii sub egida Natiunilor Unite pentru a facilita o actiune globala, decisiva, coordonata si transparenta.
                      Respectarea angajamentelor Romaniei se traduce prin sprijinul a 3 organizatii cu un rol major in lupta pentru combaterea pandemiei (OMS - sanatate umana - OAA si BIE - sanatate animala) si prin consolidarea cooperarii in domeniul tehnic.
   2. Masurile de sanatate la animale sunt de competenta comunitara si Uniunea Europeana va adopta masuri stricte conform principiilor vigilentei, proportionalitatii si flexibilitatii, ce pot include cerinte de consolidare a biosecuritatii si de monitorizare, precum si reguli clare privind conditiile de sanatate si control ale importurilor.
   3. Problemele de sanatate umana sunt de competenta statelor membre; cu toate acestea se sustine activ o politica de armonizare a strategiilor nationale asociata cu adoptarea unor masuri de monitorizare, protectie si informare a populatiei. Colaborarea cu ECDC si alte organisme europene este de importanta esentiala pentru realizarea acestui deziderat.
                     In conformitate cu principiul subsidiaritatii, Comisia Europeana nu va lua masuri decat daca, din ratiuni legate de efectele sau amploarea actiunilor propuse, statele membre nu vor putea indeplini obiectivele-tinta.
                     Romania va informa, prin MS sau MAE, dupa caz, celelalte state membre, Comisia Europeana, precum si statele din afara Uniunii Europene asupra masurilor de control prevazute sau luate in aceste situatii.
                     MS va informa Uniunea Europeana asupra masurilor luate prin Sistemul de alerta si raspuns rapid european (Early Warning Rapid System - EWRS)
   1. Romania participa activ la efortul colectiv de protejare a populatiei si de asigurare a continuitatii vietii economice. Ea va pune la dispozitia rezidentilor straini acelasi tip de tratament oferit cetatenilor romani.
   2. In cadrul angajamentelor cu OMS Romania respecta prevederile Regulamentului sanitar international 2005, comunicarea privitoare la alerta si raspuns fiind asigurata de catre MS prin intermediul Centrului National pentru RSI 2005 care este in legatura permanenta cu Punctul focal RSI 2005 al OMS regiunea Europeana.
   Actiunea guvernamentala se aplica si in beneficiul cetatenilor romani din afara tarii si se executa in acord cu actiunile celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
     Continuitatea vietii sociale si economice
                     In cazul unei pandemii principalul obiectiv este asigurarea unei bune functionari a institutiilor statului, la un nivel cat mai apropiat de cel normal.
                     In cazul in care, inca de la inceput, se preconizeaza ca pandemia poate cauza foarte multe victime din momentul raspandirii virusului in tara, salvarea vietilor umane devine prioritara si se va actiona in directia intreruperii tuturor activitatilor mai putin importante pentru a limita contactele ce pot favoriza raspandirea bolii.
                     Strategia nationala pentru mentinerea activitatii statului si a vietii sociale si economice la un nivel cat mai apropiat de cel normal are urmatoarele componente:
   a) planurile de asigurare a continuitatii activitatii ministerelor in caz de pandemie;
   b) planurile pentru asigurarea continuitatii activitatii economice elaborate de Ministerul Economiei (ME), Ministerul Finantelor Publice (MFP), Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA) si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS). Aceste planuri vor contine seturi de activitati pe sectoare, care vor fi puse in practica incepand cu situatia 4B sau chiar mai devreme, odata cu amenintarea aparitiei disfunctionalitatilor ce pot afecta sectoarele de importanta vitala.
                     Principalul obiectiv vizat de Strategia nationala pentru mentinerea activitatii statului si a vietii sociale si economice consta in mentinerea activitatilor la un nivel cat mai apropiat de cel normal, asigurand in acelasi timp protectia personalului. Ministerele responsabile vor stabili activitatile a caror suspendare poate fi tolerata/acceptata timp de cateva saptamani.
                     Elaborarea planurilor de asigurare a continuitatii activitatii revine in plan teritorial autoritatilor administratiei publice, regiilor autonome, companiilor nationale si operatorilor economici, care trebuie sa aiba in vedere planificarea mai multor modalitati de organizare, a caror aplicare va depinde de gravitatea pandemiei.
                     In acest context, planurile de asigurare a continuitatii activitatii in caz de pandemie trebuie sa furnizeze solutii urmatoarelor aspecte:
   a) asigurarea protectiei personalului, natura si volumul mijloacelor de protectie puse la dispozitia acestuia;
   b) mentinerea serviciilor esentiale (asigurarea hranei, a comunicatiilor, alimentarea cu energie, asigurarea transportului strict necesar, a circulatiei banilor si a tranzactiilor);
   c) evaluarea permanenta a situatiei si estimarea evolutiei viitoare in vederea asigurarii unui raspuns rapid si eficient;
   d) numirea unei persoane responsabile cu "Gripa" din cadrul comitetelor pentru situatii de urgenta, respectiv a celulelor de urgenta;
   e) nevoile de baza pentru continuarea activitatilor;
   f) estimarea numarului de angajati prezenti la locul de desfasurare a activitatii in cazul producerii pandemiei, pe baza ipotezelor descrise mai jos;
   g) conditiile de aprovizionare pe etape, printr-o cunoastere in detaliu a activitatilor furnizorilor si a subcontractorilor;
   h) consecintele pandemiei asupra fluxului financiar, de marfuri si de persoane, in Romania, in Europa si in lume, precum si asupra consumului si serviciilor in caz de pandemie (de exemplu, produse de igiena).
Scenariile de redactare a planurilor pot fi dezvoltate pe baza urmatoarelor ipoteze:
   a) o rata medie de absenteism de 25% pe toata durata valului pandemic (intre 8 si 12 saptamani);
   b) o rata de absenteism de 50% pe durata celor doua saptamani critice ale valului pandemic;
   c) in cel mai fericit caz, toti salariatii disponibili care nu prezinta risc de infectie in anturajul apropiat se vor prezenta la lucru;
   d) in cel mai rau caz, salariatii a caror prezenta nu este necesara pot ramane acasa.
                      Planurile trebuie sa prevada si cazurile particulare constand in situatiile deosebite care necesita redistribuirea personalului, lucrul la domiciliu sau adoptarea altor masuri similare.
Informare, educare si comunicare
                     Eficacitatea sistemului prevazut in plan rezida in mentinerea unei relatii de incredere absoluta intre institutiile statului si populatie. Aceasta implica un proces de informare transparent, continuu si bazat pe fapte, care ofera siguranta ca autoritatile sunt in masura sa controleze situatia atat in ceea ce priveste aspectele sanitare, cat si cele de organizare.
                     Autoritatile publice, ca furnizori de informatii, urmaresc ca prin comunicare sa atenueze temerile si nelinistea in randul populatiei, precum si evitarea riscului dezinformarii sau tulburarilor sociale, care pot duce la destabilizare.
In acest context, obiectivele de comunicare sunt urmatoarele:
   a) informare asupra metodelor prin care poate fi intarziata raspandirea bolii pe teritoriul national;
   b) pregatirea tarii in vederea organizarii in caz de risc pandemic;
   c) asistenta in gestionarea crizei si in mentinerea organizarii societatii in timpul pandemiei;
   d) mentinerea unui mediu de incredere si credibilitate;
   e) pregatire in vederea depasirii situatiei de criza si revenirii la starea de normalitate.
     Pentru atingerea obiectivului, procesul de comunicare trebuie sa acopere 3 aspecte:
   a) situatia sanitara si stadiul pregatirilor;
   b) evolutia bolii si masuri de limitare a raspandirii acesteia;
   c) mentinerea increderii in autoritatile publice in ceea ce priveste punerea in practica a masurilor stabilite.
     Activitatile de educare si informare vor avea drept scop:
   a) satisfacerea cererii de informatii asupra riscului de pandemie;
   b) publicarea normelor de igiena si protectie atat pentru personalul vizat, cat si pentru populatie;
   c) favorizarea modificarilor comportamentale ale populatiei si promovarea adaptarii la logica actuala de gestionare a resurselor, de multe ori limitate;
   d) crearea conditiilor favorabile pentru gestionarea crizei in caz de pandemie, prin sensibilizarea in prealabil a populatiei si furnizarea de informatii recente, clare si coerente;
   e) incurajarea actelor caritabile intre vecini si responsabilizarea fiecarui cetatean in eventualitatea unui risc.
     Organizarea procesului de comunicare imbraca un caracter esential:
   a) in etapa prepandemica, comunicarea este coordonata de structura de comunicare si informare publica din cadrul MS. Se profita de orice ocazie sau exercitiu aferent pentru a completa pregatirea personalului responsabil in domeniul comunicarii si pentru a dezvolta comunicarea interna in cadrul serviciilor existente;
   b) liniile strategice de comunicare sunt stabilite de Comitetul National pentru Situatii de Urgenta (CNSU) si sunt transpuse in practica prin intermediul Centrului National Comunicare si Informare Publica, constituit potrivit Hotararii Guvernului nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei nationale de comunicare si informare publica pentru situatii de urgenta si organizat la nivelul ministerului care exercita coordonarea si conducerea actiunilor, potrivit situatiilor prevazute in plan (2B-6);
c) la nivel local, comunicarea este asigurata de catre prefect, sustinut de autoritatile locale, prin intermediul centrelor de comunicare si informare publica;
   d) in strainatate, informarea cetatenilor romani este asigurata de misiunile diplomatice si coordonata de ambasadori.
   In acest context general, fiecare minister pregateste inainte de criza elementele de comunicare corespunzatoare domeniilor din responsabilitate.
   2.7. Masuri adresate cetatenilor romani din strainatate
   In caz de pandemie este necesar sa fie asigurata aplicarea urmatoarelor masuri:
   a) protejarea cetatenilor romani din strainatate;
   b) reducerea impactului asupra reprezentantelor din afara tarii;
   c) sustinerea efortului international de a intarzia raspandirea virusului si extinderea bolii.
                     Romania va acorda sprijinul necesar in vederea informarii si protejarii adecvate a corpului diplomatic roman aflat in misiune si a cetatenilor romani din strainatate. Pe baza planului national sefii corpului diplomatic, consulii generali sau cei in exercitiul functiunii dezvolta propriul plan, adaptat mediului in care traiesc.
                     Planul extern de continuitate a activitatii respecta etapele OMS si prevede furnizarea, in functie de posibilitati, a mijloacelor de protectie si ingrijire pentru toti cetatenii romani din strainatate, prin interventia unui medic roman rezident (in absenta unui doctor local) aprobat de misiunea diplomatica.
Tratamentele antivirale, mastile si manusile destinate sa asigure o acoperire similara cu cea din Romania vor fi asigurate, cu caracter preventiv, la sediul misiunilor diplomatice. Stocurile pot fi suplimentate dupa o evaluare a situatiei reale.
                     Indiferent de situatie, planul favorizeaza tratamentul bolnavilor pe loc. Pentru aceasta, nu este exclus sa se furnizeze misiunilor diplomatice resurse umane si materiale suplimentare, in functie de amplasarea geografica a tarilor implicate si de marimea comunitatii romanesti.
                     Incepand cu situatia 3A, in planul extern de continuitate a activitatii al fiecarei misiuni diplomatice se preconizeaza activarea retelei de comunicare cu comunitatea romaneasca si reprezentantii ei. Misiunea diplomatica romana mentine legatura cu reprezentantele celorlalte state europene in problematica pandemiei si cu reprezentantii locali ai organizatiilor internationale de sanatate.
                     La inceputul situatiei 4A, izolarea la domiciliu - insotita de ingrijirea necesara in caz de nevoie - va fi impusa romanilor din zonele afectate. Cu exceptia situatiilor impuse din motive de sanatate publica, se recomanda repatrierea romanilor din zonele inca neafectate, dar aflate sub amenintare iminenta din cauza proximitatii. Acest tip de decizii si mai ales delimitarea graduala a zonelor de risc din jurul focarului de infectie initial vor face obiectul unor examinari in prealabil, conduse de autoritatile romane, in colaborare cu autoritatile locale, partenerii europeni si organizatiile sanitare internationale.
                        Atributii generale:
   a) asigura elaborarea si aplicarea prevederilor planurilor de asigurare a continuitatii activitatii in situatie de pandemie;
   b) elaboreaza ordinul ministrului/conducatorului pentru punerea in aplicare a prevederilor prezentului plan in vederea implementarii masurilor de raspuns specifice;
   c) pun in aplicare, in domeniul specific de activitate, hotararile CNSU;
   d) sprijina prefectul, prin structurile deconcentrate, in rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator;
   e) asigura indeplinirea masurilor de alertare si de pregatire a fortelor si mijloacelor proprii prevazute in planurile de actiune si cele de cooperare;
   f) participa la solicitarea MAI si MS, in domeniul de competenta, cu forte si mijloace pentru limitarea si inlaturarea efectelor situatiilor de urgenta generate de pandemie;
   g) propun, in domeniul de competenta, MAI instituirea unor restrictii;
   h) asigura managementul tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta, care i-au fost repartizate, si indeplinesc functiile de sprijin stabilite potrivit legii;
   i) asigura personalul specializat pentru structurile de conducere constituite la nivel central, zonal si local;
   j) pun la dispozitie, la solicitarea administratiei publice locale, spatii necesare cazarii si ingrijirii persoanelor;
   k) pun la dispozitia structurilor competente date si informatii cu privire la situatia operativa din zonele de responsabili.

                     Atributii specifice:
                     Primarul joaca un rol important in problemele de siguranta publica si sanitara, mai ales in aplicarea prevederilor luate de autoritatile locale. El se consulta in permanenta cu reprezentantii institutiei prefectului si directiilor sanitare judetene si pune in aplicare masurile de protectie locale. El se bazeaza in acest sens pe planul national si se orienteaza dupa urmatoarele principii fundamentale de actiune:
   a) reducerea riscurilor de infectie;
   b) mentinerea capacitatii serviciilor locale de a face fata situatiei de criza;
   c) protectia celor implicati in ameliorarea situatiei de criza;
   d) asigura logistica interventiei.
                        Organizarea actiunilor de solidaritate la nivel local constituie un aspect de baza al activitatii primarilor; primarii se bazeaza pe resursele locale, pe asociatii existente si pe voluntarii de orice fel care sunt dispusi sa organizeze astfel de activitati.
                      In cazul unei pandemii, pentru asigurarea eficientei actiunilor si unei interventii rapide in caz de urgenta se vor delega cat mai multe responsabilitati, pentru a permite superiorilor sa se concentreze asupra acelor situatii in care interventia lor este indispensabila.
                     Consiliul local adopta hotarari si are, potrivit competentelor, urmatoarele atributii:
   1. coordonarea institutiilor si serviciilor publice de interes local si a societatilor comerciale si regiilor autonome de interes local;
   2. gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni de serviciile comunitare, in domeniul ordinii publice, al situatiilor de urgenta, precum si in domeniul protectiei si refacerii mediului;
   3. contribuie la asigurarea ordinii publice;
   4. coordoneaza actiunile serviciilor de urgenta publice comunitare si voluntare de tip salvamont, salvamar, prim ajutor stabilite prin acte normative;
   5. aproba si gestioneaza construirea locuintelor sociale si de necesitate ce se vor realiza pe timpul/dupa situatiei/situatia de criza;
   6. tine evidenta bunurilor supuse rechizitiei, aflate in proprietatea persoanelor fizice si comunica, la cererea beneficiarilor sau a prefectului, date privind existentul, starea si caracteristicile acestora;
   7. pune la dispozitia MAI date si informatii cu privire la evidenta persoanelor, in teritoriul de competenta.
Fiecare cetatean va deveni un gestionar al situatiei de pandemie, dupa propriile posibilitati. Cetatenii trebuie sa ia masuri prin care sa se asigure ca au acces la informatii corecte, precum si la resurse de hrana, apa si medicamente.                      Pentru familii, accesul la informatii de incredere din surse autorizate este esential. Deoarece gripa se transmite de la om la om, adoptarea masurilor individuale de igiena, cum ar fi acoperirea gurii si nasului in timpul stranutului si tusei, spalarea pe maini, izolarea voluntara a persoanelor cu afectiuni respiratorii, poate preveni raspandirea infectiei.
                     In functie de amploarea evenimentelor, conceptul de solidaritate va trebui sa fie de natura:
   a) civica, prin prestarea muncii de voluntariat in cadrul asociatiilor de profil existente sau in sprijinul profesionistilor care intervin;
   b) de proximitate, intre cetatenii din aceeasi comunitate, pentru ingrijirea persoanelor izolate si in special a batranilor.

IV.COMPONENTE PRINCIPALE ALE PLANULUI :
A. Definirea activităţilor de bază necesare ce nu pot fi întrerupte:

B. Definirea activităţilor ce pot fi întrerupte pentru o anumita perioadă de timp :

C. Măsuri specifice care pot fi luate pentru asigurarea continuităţii activităţilor care nu pot fi întrerupte:

DATE
ce trebuie raportate in cadrul componentei de
alerta rapida si raspuns
   -un cod unic de legatura intre caz si proba de laborator
   -varsta si sex
   -date de localizare geografica
   -clasificarea cazurilor (suspect, probabil, confirmat sau exclus drept caz de gripa)
   -data debutului
   -statusul la data raportarii [internat, in izolare (acasa sau la spital), ventilat artificial, externat]
   -expunerea la sursa si data ultimei expuneri
   -relatia cu celelalte cazuri din cluster
   -prezentarea clinica: febra, anormalitati la radiografia pulmonara, dificultati de respiratie
   -status, in caz de deces - data decesului
   -tipul si data la care au fost prelevate specimene clinice
   -tratament cu antivirale
   -istoricul bolii si semnele si simptomele prezentate initial
   -istoricul expunerii
   -istoricul eventualelor boli preexistente
   -date clinice de laborator
   -istoricul tratamentului
   -numele laboratorului
   -caracterizarea antigenica a virusului
   -senzitivitatea la antivirale
   -histograma cazurilor dupa data debutului si data expunerii
   -definitiile de caz folosite si algoritmul folosit pentru screening
   -criteriile de testare pentru cazuri
   -rezultatele investigarii izbucnirii in randul animalelor
   -evidenta transmiterii interumane
   -amploarea actiunilor de asomare a animalelor, daca a fost cazul
   -folosirea de antivirale
   -masuri de izolare sau carantina
   -controale la granita sau restrictii de miscare

D. Măsuri generale care pot fi luate pentru asigurarea continuităţii activităţilor care nu pot fi întrerupte:

V. DISPOZIŢII FINALE :
      1.Prezentul plan v- a fi transmis în extras, prin grija Inspectorului de Protecţie Civilă la Prefectura Judeţului Argeş, Consiliului Judeţean Argeş, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Argeş, Consiliului Local Mioveni, Birourile şi compartimentele din Primărie şi structurilor subordonate;
       2. Şefii de birouri, compartimente şi structuri subordonate răspund de aplicarea prevederilor prezentului plan de măsuri.

            1. REGULI ŞI MĂSURI DE PREVENIRE LA GRAJDURI, MAGAZI ŞI ALTE DEPENDINŢE:
a) Este interzis a se intra în aceste construcţii cu lumânări, chibrituri aprinse sau lămpi de petrol, iluminatul realizându-se cu corpuri de iluminat electrice prevăzute cu globuri de protecţie sau cu felinare de vânt în stare bună; Cablurile elctrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibile;
b) Se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis în aceste spaţii;
c) Uşile grajdurilor vor fi construite fără praguri şi se vor deschide spre exterior: Nu este permisă blocarea uşilor cu diferite obiecte sau materiale;
d) Încălzirea grajdurilor este permisă numai cu sobe cu acumulare de căldură, iar aprinderea şi alimentarea focului trebuie să se facă numai în exterior;
e) Se interzice depozitarea în magazi sau în alte dependinţe a oreicărui fel de carburant în cantitate mai mare decât cea stabilită de reglementările în vigoare,
f) Este interzisă folosirea afumătorilor improvizate, care prezintă pericol de incendiu, în magazi, şuri sau instalate în apropierea materialelor combustibile.
            2. RESPECTAREA REGULILOR SI MĂSURILOR DE PREVENIRE LA DEPOZITE DE FURAJE, PAIE ŞI ALTE MATERIALE :
a) Furajele, paiele şi alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa posibilităţi, cât mai departe de casă, bucatării de vară, cuptoare, magazii etc;
b) Este interzisă folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacară deschisă pe langă furaje şi materiale combustibile;
c) Focurile deschise făcute în curţi, la o distanţă mai mare de 10 m faţă de depozitele de furaje, paie si alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri special amenajate(gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise.
            3.RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE LA FOLOSIREA BUCĂTĂRIILR DE VARĂ, CUPTOARELOR ŞI MAŞINILOR DE GĂTIT:
a) Este interzis a se instala cuptoare, maşini de gătit sau bucătării de vară improvizate în apropierea grajdurilor, şurilor, locurilor de depozitare a furajelor şi altor materiale combustibile;
b) Este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastră sau pe sub streaşină fară să fie izolate pe părtile combustibile ale construcţiei. Izolaţia se face pe o distanţă de 40 de cm de o parte şi de alta a locului de trecere prin lăsarea unei distanţe de 15 cm între faţa exterioară a burlanului şi elementele combustibile, precum şi prin îmbracarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vată de sticla tencuită sau cu un strat echivalent de azbest. Când acoperisul este construit din material combustibil, nu este permis scoarerea burlanului sub srteaşină;
c) Este interzisă aruncarea la întamplare pe langă furaje, şuri, grajduri sau alte materiale combustibile a cenuşii. Cenuşa se va depozita într-o groapă anume amenajată, dupa ce mai întâi a fost stins cu apă jeraticul rămas în ea.
            4. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA SOBELOR:
a) Sobele de metal nu trebuie să fie instalate la o distanţă mai mică de 1 m faţă de  pereţii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde uşor. Când pereţii de scândură sunt izolaţi, distanţa poate fi de 70 cm. Izolare se face prin căptuşirea peretelui cu cărămizi aşezate pe muchie, pe o suprafaţă care să depăşească cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical şi orizontal;
b) Este interzis ca sobele de metal să fie aşezate direct pe duşumeaua de scânduri. Dacă înălţimea picioarelor sobelor depăşeşte 25 cm, ele vor fi aşezate pe un postament de cărămidă îngrosime 7 cm. Dacă picioarele sobelor au înălţimea de sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie să depăşească perimertul sobei cu 25 cm, iar în faţa uşi cu 50 cm;
c) Nu este permis să se folosească sobe cu uşiţile defecte,
d) Este interzis a se aprinde focurile în sobă cu benzină sau alte lichide inflamabile, în asemenea condiţii încât să prezinte pericol de incendiu, ori să se ardă în sobă lemne lungi, netăiate, care pe timpul arderii nu intră în întregime în sobă;
e) Sobele de cărămidă vor avea pe duşumea, în faţa uşilor, o tablă metalică cu dimensiunile de 70 x 50cm;
f) Nu este permis să se pună la uscat la mai puţin de 1 m depărtare de sobe metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde uşor. De asemenea astfel de obiecte nu trebuie să se pună pe sobele de zid sau în imediata lor apropiere;
g) Focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor;
h) Se va urmări ca sobele de metal sau de cărămidă să nu se supra încălzească, deoarece pot aprinde uşor obiectele din jur.
            5. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR LA INSTALAREA ŞI FOLOSIREA COŞURILOR ŞI BURLANELOR:
a) Coşurile de zid vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor şi acoperişurilor astfel:
- la trecerea prin planşeu , prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşurilor la 25 cm. În spaţiul dinte coş şi planşeu se va introduce un strat de azpest sau 2 straturi de pâslă îmbibate cu argilă;
- la trecerea prin acoperiş, prin lăsarea unei distanţe de cel puţin 10 cm între faţa exterioară a zidăriei coşului şi elementele acoperişului, iar golul produs se închide cu un şorţ de tablă;
b) Nu este permis ca în coşuri să fie zidite elemenete combustibile ale acoperişului, planşeului etc;
c) Coşurile se prelungesc deasupra acoperişului cu 0,5 – 0,8 m ;
d) Coşurile de zid vor fi permanent întreţinute fără crăpături şi curăţate. Este interzis a se folosi coşurile de zid netencuite;
e) Burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanţă mai mică de 70 cm faţă de pereţii de scândură sau paiantă.
            6. RESPECTAREA REGULILOR DE PREVENIRE A INCENDIILOR LA FOLOSIREA ENERGIEI ELECTRICE:
a) Este interzisă folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori ne izolaţi, cu prize sau întrerupătoare defecte, doze şi derivaţii fără capac etc.
b) Este interzisă înlocuirea siguranţelor electrice cu sârmă , cuie  etc. Siguranţele arse vor fi înlocuite cu siguranţe calibrate numai de către un electician autorizat;
c) Nu este permisă lăsarea sub tensiune, fără supraveghere, a niciunui fel de aparat electric;
d) Este interzisă executarea sau modificarea instalaţiilor electice de către persoane neautorizate;
e) Fiarele de călcat vor fi aşezate pe timpul folosirii pe suporţi de sârmă sau de cărămidă.
            7. RESPECTAREA REGULILOR DE PREVENIRE ŞI STINGEREA INCENDIILOR LA FOLOSIREA LĂMPILOR DE ILUMINAT ŞI DE GĂTIT CU LICHIDE INFLAMABILE, PRECUM ŞI FOLOSIREA ACESTOR LICHIDE:
a) lămpile de iluminart şi de gătit cu petrol trebuie să fie în stare bună, rezervorul nu trebuie sa fie spart, să aibe scurgeri, iar umplerea rezervorului trebuie să se facă când lămpile sunt stinse;
b) este interzisă aşezarea lămpilor de iluminat sau de gătit în apropierea obiectelor care se pot aprinde uşor sau în locuri unde din neglijenţă ar putea fi răsturnate, dând naştere la incendii;
c) lămpile de iluminat sau de gătit nu trebuie lăsate fară supraveghere pe timpul funcţionării lor;
d) este interzis să se depoziteze în locuinţe lichide inflamabile în cantităţi mai mari de 25 de litri.Această cantitate se va păstra în bidoane adecvate(metalice) bine inchise şi la locuri ferite de posibilitatea incendierii;
e) curăţarea cu substanţe uşor inflamabile a parchetelor, a duşumelelor, a hainelor etc. Nu este permisă în încaperi unde este aprins focul.
            8. RESPECTAREA REGULILOR ŞI MĂSURILOR DE PREVENIRE PRIVITOARE LA FOLOSIREA BUTELIILOR DE GAZE LICHEFIATE(ARAGAZ):
a) este interzisă folosirea flăcării pentru verificarea etanşeităţii buteliei, garniturilor, regulatorului şi furtunului;
b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fară regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezintă porozităţi, crăpături sau lărgiri la capete;
c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor păstra în apropierea surselor de căldura sau sub acţiunea directă a razelor solare. Distanţa dintre butelie şi maşina de aragaz va fi de 1 m, iar faţă de o sursă de caldura cu o flacară deschisă, de cel putin 2 m;
d) este interzis a se folosi buteliile în poziţie culcată sau înclinata; ele se vor folosi doar în poziţie verticala. Nu este permisă încălzirea buteliilor. Aprinderea focului , în cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectându-se principiul „gaz pe flacara”;
e) este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente.
            9. RESPECTAREA REGULILOR DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR IN PODURILE CASELOR:
a) este interzisa constuirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje ori alte materiale combustibile in podurile caselor ;
b) nu este permisă folosirea podurilor pentru bucătării sau spălătorii;
c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate în poduri;
d) este interzisă folosirea pentru iluminatul în poduri a lumânărilor etc. Pentru iluminat se vor folosi felinare de vânt în stare buna de funcţionare.
            10. EDUCAREA COPIILOR ŞI SUPRAVEGHEREA LOR PENTRU A NU SE PROVOCA INCENDII:
a) copiii nu trebuie lăsaţi singuri în încăperi în care sunt sobe de încălzit sau de gătit, lămpi cu petrol pentru iluminat ori gătit în stare de funcţionare,
b) copiii nu trebuie lăsaţi sa se joace cu focul(lămpi, lumânări, chibrituri, brichete, artificii etc.) Asemenea mijloace nu trebuie lăsate la îndemana lor.

          Informaţi-vă permanent asupra condiţiilor atmosferice folosind radioul şi televizorul;
                     ¨  fiţi pregãtiţi pentru a rezista acasă - pregatiţi rezerva de alimente, apă şi combustibil şi asiguraţi-vă mijloacele diferite pentru încălzit şi preparat hrana;
                     ¨  pregătiţi mijloacele de iluminat independente de reţeaua electrică;
                     ¨  pãstraţi la îndemână unelte pentru degajarea zăpezii;
                     ¨  evitaţi absolut orice fel de călătorie dacă nu este absolut necesară;
                     ¨  dacă totuşi este necesar să plecaţi luaţi-vă îmbrăcăminte groasă, caciulă, mânuşi;
                     ¨  călătoriţi numai ziua şi folosiţi şoselele principale;
                     ¨  interesaţi-vã de starea drumurilor;
                     ¨  nu fiţi cutezători şi temerari; opriţi, întorceţi-vã sau cereţi ajutor;
                     ¨  dacă plecaţi cu maşina, asiguraţi-o cu lanţuri pentru zăpadă, lopată, răzuitoare,
cablul de remorcare, benzină de rezervă şi asiguraţi-vă că ştie cineva încotro plecaţi;
                     ¨  încercaţi să scoateţi autovehiculul de pe partea carosabilă pentru a evita blocajele şi a facilita intervenţia mijloacelor de deszăpezire;
                     ¨  dacã mijlocul de transport se strică, nu intraţi în panică şi păstraţi-vă calmul, daţi semnale de alarmă, aprindeţi luminile, ridicaţi capota maşinii nii aşteptaţi ajutorul;
                     ¨  nu părăsiţi mijlocul de transport pentru a cere ajutor, deoarece vă puteţi rătăcii;
                     ¨  evitaţi suprasolicitarea;
                     ¨  în localităţi nu parcaţi autovehiculele pe străzi, încercaţi să le scoateţi de pe carosabil.